Nu puteam rata o ''repriza" de cules mure pe dealurile Romoselului. Pregatiti care mai de care cu galeti si galetuse ne-am urcat in masina cu gandul sa il intrecem la cules si mancat pe mos Martin. Drumul a fost plin de peripetii, o combinatie de ''Paris- Dakar" cu " Tour de France" ( varf de categorie speciala) unde adrenalina isi face simtita prezenta. Dupa o jumatate de ora de urcat cu masina am ajuns in sfarsit pe dealurile Romoselului, increzatori ca astazi vom avea o recolta strajnica de mure. Dealurile erau pline de murari dar si de aluni si meri semn ca prin zona asta se poarta agricultura bio. Dupa cateva ore de cules mure, ne-am intins scaunele sa ne bucuram de soarele care ardea dar si de privelistea minunata care ne-o ofera dealurile Romoselului.
La intoarcere, am facut o oprire si pe dealul Cetate, unde se mai zaresc cu greu ruinele cetatii dacice. Pomenită, pare-se, chiar de Ptolemeu, sub numele de Singidava, cetatea de la Cugir a fost locuită cu întreruperi între secolele III î.Hr. şi I d.Hr. Era un spaţiu comun de locuinţe, fiind alcătuită din valuri de pământ şi un zid de piatră. Viaţa, în cetate, era dinamică; o spun vestigiile descoperite de arheologi, anume obiecte de ceramică, unelte, podoabe şi chiar patru morminte de incineraţie. Unul era mormânt princiar (singurul de acest gen din arcul carpatic), dotat cu sabie, lance, coif de fier şi armură. 
Un războinic fusese îngropat acolo, după incinerare, impreună cu cei trei cai ai săi. Cu siguranta, aceasta fortificatie se adauga multitudinii de cetati de aparare si de observare din care mai fac parte si mai bine cunoscutele cetati de la Costesti si Blidaru ce strajuiau drumul spre capitala regeasca Sarmisegetusa Regia.A fost o zi superba, departe de forfota oraselor din ce in ce mai galagioase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu